Pentru informatii, sunati chiar acum!

Telefon: 0768.737.246



Mai mult decât o casă, un cămin!

Aducem un zâmbet și o rază de soare în inima lor!

Îngrijire. Comunicare. Supraveghere.

Suntem mereu aproape. Atenți la nevoile și dorințele rezidenților noștri.

Camin Lili, camin de batrani, azil, azil de batrani, casa Lili, azil batrani, ingrijire batrani, casa de batrani, azil priva, camin de batrani Bucuresti

Hrană sănătoasă, personalizată pentru nevoi speciale.

Urmăm indicațiile medicilor nutriționiști și diabetologi.

Activități zilnice

Exerciții specifice pentru bătrâni.

Oportunități voluntariat

Soare în inima lor. Împreună vom reuși!

Ce va oferim

Ce va oferim

Muzica, terapie nu doar pentru suflet la caminul de batrani - Casa Lili


“Muzica este o lege morala. Ea da suflet universului, aripi gandirii, avant inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinii, inaltand sufletul catre tot ce este bun, drept si frumos .” (Platon)

Mai multe studii efectuate de-a lungul anilor au aratat ca muzica este terapie nu doar pentru suflet, ci ajuta si la vindecarea mai multor boli. Astfel, este de ajutor persoanelor cu hipertensiune, scade riscul de accident vascular cerebral si ajuta la imbunatatirea sistemului imunitar.


Scopul terapiei prin muzica este acela de a reduce stresul psiho-fiziologic, durerea, starile psihice negative.


Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. 


Ca instrument de dezvoltare personala, muzica contribuie la cresterea capacitatilor cognitive (atentie , memorie), psihomotorii (agilitate , coordonare, mobilitate ) si socioafective.

Ştiinţa de a îmbătrâni frumos



Fiecare avem în preajma noastră oameni vârstnici, pe fiecare dintre noi ne frământă tot felul de întrebări legate de îmbătrânire, de taina vieţii sau de taina morţii. Ne puteţi desluşi câte ceva din acest crescendo al vieţii omului?
Se cere aşadar ca omul să ştie să treacă centrul de greutate din biologic în spiritual. Se cere, în numele bătrâneţii, să nu fie falsificată încheierea vieţii. Oamenii nu mai mor frumos, nu se mai moare înţelept, şi aceasta din cauza faptului că îmbătrânirea mortifică bătrâneţea. De aceea, departe de a se simţi apăsat la vârsta bătrâneţii, omul raţional, sănătos la minte, se va simţi liber şi mai fericit ca oricând. Abia acum el a scăpat de toate neesenţele vieţii: ambiţii, speranţe, îngrijorări etc. Abia acum se simte în putere de a trece de la „a face“ la „a fi“, de la agitaţie şi alertă, la liniştea insului scăpat de chemările lumeşti ale speciei. Sunt încă printre noi atâţia oameni care, la bătrâneţe, ajung la disperare. Nu ştiu să convieţuiască cu suferinţele, cu neputinţele vieţii, nu au ca suport credinţa în Dumnezeu, nu ştiu ce să facă cu timpul liber de după trecerea la pensie, ba, uneori, din disperare îşi pierd minţile sau îşi iau zilele. De aceea, e o taină a vieţii modul cum fiecare învaţă să îmbătrânească. E o ştiinţă a fiinţei umane, ca atunci când ajunge pe culmile unei vârste memorabile, să înveţe a privi în jos, pentru a vedea drumul care urcă din vale către vârf şi care coboară apoi iarăşi către vale, acesta este drumul de întoarcere acasă al tuturor muritorilor.
Trecerea biologică e o întoarcere întru cele din care s-a alcătuit existenţa noastră, iar trecerea spirituală este o întoarcere la Fiinţa care i-a dat naştere, viaţa la Viaţă, unde se va aşeza să fie într-un veşnic prezent.

Cele trei vârste ale omului

Se afirmă adeseori că vârsta e o stare de spirit, că vârsta biologică nu concordă cu cea spirituală. Cum comentaţi acest aspect?
Majoritatea cercetătorilor în domeniul gherontologiei, în acord cu teoriile marilor duhovnici, au ajuns la concluzia că tinereţea sau bătrâneţea nu sunt numai nişte perioade de viaţă, ci şi stări de spirit, efecte de vârstă, calităţi ale imaginaţiei care vădesc victoria spiritului asupra materiei. În acest context, nu devenim bătrâni pentru că am trăit un anumit număr de ani. Devenim bătrâni fiindcă am capitulat de la idealurile vieţii ca dar a lui Dumnezeu. Curgerea anilor vieţii ridează pielea, însă urâţirea vieţii, prin ani, ridează inima, fiinţa interioară a omului.
Este o taină a vieţii modul cum percepe fiecare stropul de timp ce ne-a fost dat din depozitul eternităţii. Când eşti copil, lumea îţi pare a fi toată a copiilor. Nici nu-i observi pe ceilalţi... La 20 de ani eşti convins că marea majoritate a oamenilor are 20 de ani, ca tine... La 40 de ani eşti implicat în greul vieţii, ţi se pare că timpul nu-ţi este de ajuns, n-ai vreme decât de tine şi ai tăi... După 50 de ani începi să te uiţi după bătrâni... nu bănuiai că sunt atât de mulţi. La 70 de ani spui cu nostalgie: ce omenire bătrână! Unde mergi, dai numai de bătrâni. Unde mai sunt copiii şi tinerii de altădată?
Aşadar, fiecare generaţie îşi face propria apologie. Altfel spus, o primă etapă este aceea în care, păşind peste pragul copilăriei, luăm cunoştinţă de noi înşine, ne descoperim ca existenţă aparte, ne punem primele întrebări şi tânjim după cât mai multe răspunsuri. O a doua etapă este aceea în care începem să primim răspunsuri, începem să delimităm între ele şi să constatăm că pe măsură ce dobândim răspunsuri rămân încă multe taine şi, fără să vrem, începem să trăim cu tainele, fără a avea pretenţia să le desluşim pe toate.
O a treia etapă este aceea a împlinirilor. Este dorinţa de a te realiza, de a umple cu ceva anii trăiţi. De unde până acum ai primit, trebuie să începi să dai. Întemeiezi o familie, ai copii, iei parte la viaţa socială, creezi, construieşti, te asociezi la tot ceea ce e bun şi de folos, încerci să fii un ins pozitiv, să te realizezi în armonie cu tine însuţi, în armonie cu credinţa ta, cu convingerile şi principiile tale de viaţă, în armonie cu Dumnezeu şi cu toţi semenii tăi.
Urmează o a patra etapă, aceea a desăvârşirii. După ce şi-a croit calea în viaţă, omul vrea ceva mai mult, s-o facă frumoasă, s-o desăvârşească. Să trăiască frumos şi să găsească sens spuselor Mântuitorului, Care a zis: „fiţi desăvârşiţi!“. Este etapa cea mai frumoasă a vieţii, care se poate realiza mai ales la vârsta bătrâneţii.
(fragmente din articolul preluat de crestinortodox.ro)

Batranetea sau invechirea omului




Toţi ca o haină se vor învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba"
(Psalmul 101, 27).

În vechime, unele popoare erau conduse de către bătrâni: la romani, alături de rege era Senatul ("senex" înseamnă bătrân, în limba latină), la evrei bătrânii poporului făceau parte din Sinedriu, iar în Grecia antică, Sparta a fost condusă de Sfatul bătrânilor (Gerusia).
Bătrâneţea este un proces natural în evoluţia omului; astăzi, în toate ţările lumii se constată o îmbătrânire a populaţiei, deci prelungirea speranţei de viaţă, ceea ce arată progresele din medicină, căci ştiinţa poate încetini fenomenele caracteristice bătrâneţii. 

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, persoanele în vârstă sunt cuprinse între 60 şi 74 de ani, bătrâni sunt consideraţi cei între 75 şi 89 de ani, iar longevivi sunt cei de peste 90 ani. Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 1 octombrie ca Zi internaţională a persoanelor în vârstă.
Impactul cu bătrâneţea poate modifica treptat corpul uman, degradându-l în timp, dar sufletul poate rămâne tânăr, căci dacă forţa fizică scade, cea spirituală poate rezista prin credinţă.
Chiar dacă oamenii îmbătrânesc, ei trebuie să îşi păstreze obiceiurile bune, gândurile frumoase, sufletele curate, să nu-şi piardă credinţa, ştiind că sunt "călători aici pe pământ" (I Petru 2, 11), trăind o bătrâneţe activă, cu speranţa mântuirii, spunând ca şi Sfântul Apostol Pavel: "Uitând cele ce sunt în urma mea, şi tinzând către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus" (Filipeni 3, 14). 

Cei care au îmbătrânit în slujba lui Dumnezeu sunt ca nişte copaci încărcaţi de rod, sfaturile lor sunt ascultate de alţii, aşa cum vedem că scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii străbat veacurile, îndrumând generaţii întregi.
(fragmente din Ziarul Lumina)

„Daca tinereţea ar şti, dacă bătrâneţea ar putea!”


-„Daca tinereţea ar şti, dacă bătrâneţea ar putea!” – iată o maximă pe care aţi invocat-o adesea. Ce aţi fi vrut să ştie tinereţea dvs. dar n-a ştiut? Ce aţi face acum, la bătrâneţe, şi nu puteţi?
– Nu există bătrâneţe. Există numai tinereţe, numai forţă, numai zbor. Aceştia sunt anii pe care i-a făcut Dumnezeu aşa, după socotelile Lui. Dar, oricare ar fi vârsta, nu este nici un obstacol să nu ţii aripile întinse. O tinereţe, dacă nu-i structurată şi cu ceva bătrâneţe, e în primejdie. Şi dacă există o nuanţă de bătrâneţe la tinereţe, va exista şi tinereţe la bătrâneţe: „Si jeunesse savait, si vieiliesse pouvait!”

Tinereţea dvs. din anii interbelici nu e aceeaşi cu cea de acum. Ce ar trebui să ştie, cum ar trebui să fie tinereţea acestui început de mileniu? În chilia dvs. pătrund, adesea, şi tineri. Ce sfat de viaţă le daţi?
– Trebuie să ştie cine i-a făcut, de ce i-a făcut şi care este finalitatea vieţii. Să meargă pe drumul care duce spre a te cunoaşte pe tine însuţi. Asta e o condiţie sine qua non a noastră, a tuturor. Să ne întrebăm de ce suntem făcuţi, care e scopul, ce-i cu moartea, cu raiul, cu iadul. Sunt ele o realitate sau simple poveşti? Tinerii trebuie să ştie că orice gând ar avea, la orişice vârstă, dacă sunt în relaţie cu veşnicia, ei se află pe drumul cel bun. Să fie „simţiţi”, să nu trăiască cu atâta indiferenţă şi ignoranţă cu privire la Creator şi creaţie.
(citat din cartea Despre VIAŢA DE FAMILIE şi diverse probleme ale lumii contemporane, Ava ARSENIE Papacioc)

Boala Alzheimer (Demența)

dementa senila

Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență (din latină: demens).

Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german.

Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență la persoanele în vârstă și reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demență.

Pentru țările europene se estimează că la persoanele în vârstă de 65 de ani frecvența bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la vârsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%.

Într-un studiu recent denumit "PAQUID" efectuat în Franța, s-a constatat că 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o formă înrudită de demență.

Potrivit statisticilor din România, incidența tulburărilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori în 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori în 1993, fără a avea date asupra cazurilor de demență.

În cazul unui debut precoce, înainte de vârsta de 65 de ani - ca în cazul princeps al lui Alzheimer - se folosește termenul de "demență presenilă", cazurile apărute tardiv, la persoane în vârstă de peste 70 de ani, corespund noțiunii mai vechi de "demență senilă".

Manifestarea cea mai caracteristică a bolii este demența cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn îngrijorător al bolii Alzheimer.

Simptome cognitive in boala Alzheimer

·       Tulburări de memorie: dificultatea de a-și reaminti informații anterior învățate și imposibilitatea de a acumula informații noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.

·       Tulburări de vorbire: bolnavul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple.

·       Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul "nu mai știe" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc.

·       Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale.

·       Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.

·       Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor.

·       False recunoașteri: la început dificultate în recunoașterea fizionimiilor cunoscute, urmată de identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate.

·       Aceste simptome se caracterizează printr-un debut gradat, bolnavul dezvoltă anumite strategii pentru a-și disimula dificultățile, pentru un anumit timp își păstrează o "fațadă" înșelătoare, declinul însă se agravează progresiv.

Simptome non-cognitive in boala Alzheimer


·       Agitație și agresivitate fizică sau verbală. Tulburări psihotice: halucinații, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuție, de gelozie, de abandon etc.).

·       Tulburări ale dispoziției afective: în principal depresie și anxietate, mai rar stări de euforie exagerată.

Tulburări ale comportamentului alimentar: reducere sau creștere exagerată a apetitului, alimentație neîngrijită, ingerare de substanțe non-alimentare.

·       Dezinhibiție sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală.

·       Incontinență urinară și pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în prezența altor persoane.

Cauze și mecanisme de producere

Nu se cunoaște cu siguranță cauza care provoacă boala Alzheimer, dar este posibil să existe mai multe cauze care concură la apariția bolii.

Factori de risc

1.   Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire.

2.     Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea că nicotina ar fi protectivă împotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondată)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].

3.     Nivel crescut de homocisteină în sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 și acid folic.

4.     Expunerea la metale ușoare (de ex. deodoranți cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptată. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găsește adesea în cantități mari în creierele bolnavilor decedați cu demență Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relație cauzală.

5.     Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.

6.     Unele bacterii (Chlamidii) și unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de plăci senile.

Factori genetici

  • Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% până la 45%. Mutații ale presenilinei 1 (PS1) pe cromozomul 14 și ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o formă foarte agresivă în cazurile familiale de boală. Presenilinele au fost identificate ca părți componente esențiale în procesul proteolitic prin care se produce beta-amiloid prin fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legată de cromozomul 21.

  • Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 și 21 (trisomia 21 reprezintă cauza sindromului Down), dar este posibil să existe și alte legături cromozomiale. Genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care participă la transportul colesterolului și intervine în procesele de reparație neuronală, este considerat factor predispozant pentru cazurile sporadice de boală Alzheimer. 

  • Thomas Arendt și colab. de la Institutul "Paul-Flechsig für Hirnforschung" din Leipzig au constatat recent (2010) că deja în copilărie ar exista modificări în creier, care ar indica probabilitatea apariției mai târziu a bolii Alzheimer. Creierul acestor persoane conține un număr crescut de celule hiperploide (celule cu mai multe perechi de cromozomi în diverse combinații), care ar contribui la moartea celulară în creierul bolnavilor cu morbul Alzheimer.

Mijloace de prevenire

Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței de tip Alzheimer. Se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariție a bolii sau să întârzie dezvoltarea ei.
  • Se pare că menținerea unei activități intelectuale continue ar diminua riscul de îmbolnăvire, dar nu există dovezi sigure în această privință. Totuși, anumite activități ca cititul cu regularitate al unei cărți sau al ziarului și revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activități sociale sunt de recomandat persoanelor după ieșirea la pensie. Privirea îndelungată, pasivă, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotrivă efect dăunător.
  • Se recomandă suficientă mișcare, alimentație rațională cu o cantitate ridicată de legume și fructe bogate în vitamină C în combinație cu administrarea unor doze ridicate de vitamină E (cu efect antioxidant), grăsimi cu procentaj ridicat de acizi grași nesaturați, renunțare la fumat etc.
  • Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen, naproxen, aspirina) precum și medicamentele folosite pentru scăderea nivelului de colesterină serică (statine), ar scădea riscul de apariție al bolii Alzheimer, dar nu există încă studii răspândite care să demonstreze în mod peremptoriu aceste observații. Trebuie să se ia însă în considerație și posibilitatea efectelor adverse ale acestor preparate medicamentoase.
  • Până în prezent (2006), doar menținerea presiunii arteriale la o valoare normală demonstrează - în urma unor studii efectuate după criterii științifice stricte - o semnificativă scădere (până la 50%) a riscului de îmbolnăvire (studiul SYST-EUR).


(sursa: Wikipedia)

Povesti de viata la Casa Lili: Tanti Mimi povesteste

Povesti de viata la Casa Lili: Tanti Mimi povesteste

"Dumnezeu m-a ocrotit, nu mi s-a intamplat vreun necaz"


Fiecare membru al caminului nostru are o poveste. Poveste de viata. Frumoasa, emotionanta, cu urcusuri si coborasuri, asa cum este parcursul firesc al fiecaruia dintre noi.

Va prezentam cateva franturi din viata dragei noastre bunicute din multele bunicute ale Caminului de batrani – Casa Lili. Urmariti povestea spusa atat de delicat si cu o voce atat de blanda si deosebita, cum numai in povestile de demult erau descrise.

Tanti Mimi are o poveste impresionanta, iar pe tot parcursul vietii s-a simtit ocrotita de Dumnezeu, chiar daca drumul sau nu a fost intotdeauna presarat cu flori. Doamne Doamne ocroteste intotdeauna oamenii buni.

La multi ani, tanti Mimi! Sa ne traiesti si sa fii sanatoasa!!!!

Azil privat: Evaluarea gradului de dependenta - recomandari ingrijire batrani

Azil privat: Evaluarea gradului de dependenta - recomandari ingrijire batrani
recomandari, azil, azil batrani, camin de batrani, casa Lili, azil pentru persoane cu handicap bucuresti, azil de batrani, azile de batrani

Recomandări privind încadrarea persoanelor vârstnice în grade de dependență

Căutați un centru de îngrijire bătrâni în București, sector 6? Aflați despre încadrarea persoanelor vârstnice în grade de dependență.



Conform Hotărârii nr. 886 din 5 octombrie 2000, Gradele de dependenta se stabilesc pe baza criteriilor menţionate în Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, prevăzută în anexa nr. 1, prin evaluarea statusului funcţional, senzorial şi psihoafectiv al persoanei varstnice.

1. Evaluarea statusului funcţional cu privire la activităţile de baza şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi se realizează prin observatia asupra activităţilor efectuate de persoana varstnica, fără ajutorul altei persoane. Ajutoarele materiale şi tehnice, respectiv ochelari, proteze auditive, baston, cadru etc. sunt considerate ca fiind utilizate de persoana evaluată.

2. Evaluarea statusului senzorial şi psihoafectiv este necesară avându-se în vedere condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentala a persoanei varstnice pentru a fi apta sa efectueze activităţile de baza şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi.

3. Fiecare activitate evaluată în Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se cuantifica cu cifrele 0, 1, 2.

4. Se recomanda încadrarea persoanelor varstnice evaluate în următoarele grade de dependenta:

a) gradul IA - persoanele care şi-au pierdut autonomia mentala, corporală, locomotorie, socială şi pentru care este necesară prezenta continua a personalului de îngrijire;

b) gradul IB - persoanele grabatare, lucide sau ale căror funcţii mentale nu sunt în totalitate alterate şi care necesita supraveghere şi îngrijire medicală pentru marea majoritate a activităţilor vieţii curente, noapte şi zi. Aceste persoane nu îşi pot efectua singure activităţile de baza de zi cu zi;

c) gradul IC - persoanele cu tulburări mentale grave (demente), care şi-au conservat în totalitate sau în mod semnificativ facultăţile locomotorii, precum şi unele gesturi cotidiene pe care le efectuează numai stimulate.
Necesita o supraveghere permanenta, îngrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum şi îngrijiri regulate pentru unele dintre activităţile de igiena corporală;

d) gradul IIA - persoanele care şi-au conservat autonomia mentala şi parţial autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activităţile de baza ale vieţii de zi cu zi;

e) gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din poziţia culcat în picioare, dar care, o data ridicate, se pot deplasa în interiorul camerei de locuit şi necesita ajutor parţial pentru unele dintre activităţile de baza ale vieţii de zi cu zi;

f) gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru activităţile de igiena corporală şi pentru activităţile instrumentale;

g) gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure în interiorul locuinţei, se alimentează şi se îmbracă singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activităţile instrumentale ale vieţii de zi cu zi; în situaţia în care aceste persoane sunt gazduite într-un cămin pentru persoane varstnice ele sunt considerate independente;

h) gradul IIIB - persoanele care nu şi-au pierdut autonomia şi pot efectua singure activităţile vieţii cotidiene.

Îngrijirea persoanelor varstnice în cămin se poate realiza după cum urmează:
  • persoanele încadrate în gradele de dependenta IA, IB şi IC sunt ingrijite în secţii pentru persoane dependente;
  • persoanele încadrate în gradele de dependenta IIA, IIB şi IIC sunt ingrijite în secţii pentru persoane semidependente;
  • persoanele încadrate în gradele de dependenta IIIA şi IIIB sunt ingrijite în secţii pentru persoane independente.

Centru ingrijire batrani: Evaluarea gradului de dependenta – activitati de baza

Centru ingrijire batrani: Evaluarea gradului de dependenta – activitati de baza
case de batrani, camin de batrani, centru ingrijire batrani, ingrijire batrani, Casa Lili, azil,

Activitati de baza ale vietii de zi cu zi

Cautati un camin de batrani in Bucuresti, sector 6? Aflati despre evaluarea gradului de dependenta - activitati de baza ale vietii de zi cu zi.

Potrivit Hotărârii nr. 886 din 5 octombrie 2000, vă aducem informații din Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice pentru a stabili criteriile de încadrare în grade de dependență a persoanelor varstnice.

Criterii de incadrare in
Grade de dependenta
Nu necesita
supraveghere sau
ajutor
Necesita
supraveghere sau
ajutor
Necesita supraveghere
permanenta
si/sau ajutor
Evaluarea autonomiei

0

1

2

Igiena corporala (generala,intima,speciala)


Autonom

Ajutor partial
Se realizeaza numai cu ajutor
Imbracat/dezbracat
(posibilitatea de a se imbraca, de a se dezbraca, de a avea un aspect ingrijit)



Autonom

Autonom si/sau partial autonom pentru imbracat, trebuie incaltat


Se realizeaza numai cu ajutor
Alimentatia (posibilitatea de a se servi si de a se hrani singur)

Mananca singur

Ajutor pentru taiat fructe, carne, paine etc

Se realizeaza numai cu ajutor

Igiena eliminarilor


Autonom

Incontinenta partiala

Incontinent
Mobilizare(trecere de la o pozitie la alta-ridicat-asezat, asezat-culcat,etc. si miscare dintr-un sens in altul)


Autonom


Necesita ajutor


Grabatar
Deplasare in interior (deplasare in interiorul camerei in care traieste, cu sau fara baston, cadru, scaun rulant, etc.)


Autonom


Se deplaseaza cu ajutor partial

Nu se deplaseaza fara ajutor
Deplasare in exterior (deplasare in exteriorul locuintei fara mijloace de transport)


Autonom

De deplaseaza cu ajutor partial

Nu se deplaseaza fara ajutor
Comunicare (utilizarea mijloacelor de comunicare la distanta in scopul de a alerta: telefon,alarma, sonerie )


Utilizeaza normal mijloacele de comunicare

Nu utilizeaza in mod spontan mijloacele de comunicare

Incapabil de a utiliza mijloacele de comunicare

NOTA:
Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati:

0 – activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect; nu necesita supraveghere si ajutor;

1 – activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect; necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial;

2 – activitate facuta numai cu ajutor; necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral.


Evaluarea statusului functional si psihoafectiv se realizeaza avand-se in vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei pentru a fi apta sa efectueze activitatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi.

Postarea actuala vina sa completeze informatiile pe care le gasiti in articolele anterioare - Evaluarea starii de sanatate si  Evaluarea nevoilor si gradul de dependenta pentru ingrijire batrani, Evaluarea gradului de dependenta – senzorial si psihoafectiv.

Azil de batrani: Evaluarea gradului de dependenta – activitati instrumentale

azil, azil de batrani, camin de batrani, camin de batrani sector 6, ingrijire batrani, Casa Lili,
Azil de batrani: Evaluarea gradului de dependenta – activitati instrumentale

Activitati instrumentale ale vietii cotidiene

Cautati un camin de batrani in Bucuresti, sector 6? Aflati despre evaluarea gradului de dependenta - activitati instrumentate.

Potrivit Hotărârii nr. 886 din 5 octombrie 2000, vă aducem informații din Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor în vârstă pentru a stabili criteriile de încadrare în grade de dependență.


Criterii de incadrare in
Grade de dependenta
Nu necesita
supraveghere sau
ajutor
Necesita
supraveghere sau
ajutor
Necesita supraveghere
permanenta
si/sau ajutor
Evaluarea autonomiei

0

1

2

Prepararea hranei
(capacitatea de a-si prepara singur mancarea)
Prevede, prepara si serveste mesele in mod autonom
Necesita ajutor partial pentru prepararea si servirea mesei
Masa ii este preparata si servita de alta persoana
Activitati de menaj (efectuarea de activitati menajere: intretinerea casei, spalatul hainelor,vaselor, etc.)

Efectueaza singur activitatile menajere

Efectueaza partial
Incapabil sa efectueze activitati menajere, indiferent de activitati
Gestiunea si administrarea bugetului (gestionarea propriilor bunuri, bugetului, capacitatea de a folosi banii)

Gestioneaza in mod autonom banii

Necesita ajutor pentru operatiuni financiare mai complexe

Incapabil de a-si gestiona bunurile si de a utiliza banii
Efectuarea cumparaturilor (capacitatea de a efectua cumparaturile necesare unui trai decent)


Efectueaza singur cumparaturile

Poate efectua un numar limitat de cumparaturi si/sau necesita ajutor


Incapabil de a face cumparaturi
Respectarea tratamentului medical (posibilitatea de a se conforma recomandarilor medicale)

Ia medicamentele in mod current
(dizaj si ritm)

Ia medicamentele daca dozele sunt preparate separat

Incapabil sa ia singur medicamentele
Utilizarea mijlocelor de transport (capacitatea de a utiliza mijloacele de transport)
Utilizeaza mijloacele de transport public sau conduce masina

Utilizeaza transportul in comun insotit

Se deplaseaza putin numai insotit, in taxi sau in masina
Activitati pentru timpul liber (persoana are activitati culturale, intelectuale, fizice etc. – solitare sau in grup)

Le realizeaza in mod curent

Le realizeaza rar, fara participare spontana

Nu realizeaza si nu participa la astfel de evenimente
NOTA:
Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati:

0 – activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect; nu necesita supraveghere si ajutor;

1 – activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect; necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial;

2 – activitate facuta numai cu ajutor; necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral.

Evaluarea statusului functional si psihoafectiv se realizeaza avand-se in vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei pentru a fi apta sa efectueze activitatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi.


Postarea actuala vina sa completeze informatiile pe care le gasiti in articolele anterioare - Evaluarea starii de sanatate si  Evaluarea nevoilor si gradul de dependenta pentru ingrijire batrani - aflate pe site-ul nostru, camin de batrani - Casa Lili.